Permian

Permianul este a șasea și ultima etapă a paleozoicului. A început în urmă cu aproximativ 290 de milioane de ani, cu o creștere a temperaturii globale datorită formării aproape finale a Pangea.

Caracteristicile Pământului în Permian

Planeta de la începutul Permianului este foarte diferită de cea de la sfârșitul aceleiași perioade. Permianul începe cu o temperatură cu 20% mai rece decât astăzi, dar era încă cald, în timp ce la sfârșitul Permianului planeta era foarte aridă, cu o temperatură cu 60% mai caldă decât astăzi.

Aceast─â modificare a temperaturii de la ├«nceputul p├ón─â la sf├ór╚Öitul perioadei s-ar putea datora marii activit─â╚Ťi seismice ╚Öi vulcanice care a afectat planeta.

Cre╚Öterea activit─â╚Ťii vulcanice a fost deja predestinat─â atunci c├ónd continentele siluriene au ├«nceput s─â se uneasc─â pentru a forma Pangea, datorit─â unei cantit─â╚Ťi mari de mi╚Öc─âri ale pl─âcilor tectonice care au provocat coliziunea continentelor pentru formarea lor, iar mi╚Öcarea pl─âcilor poate produce cutremure sau erup╚Ťii vulcanice, care au favorizat schimbarea ╚Öi Marea Extinc╚Ťie Permian─â.

Pangea s-ar termina de format ├«n Permianul mijlociu-t├órziu, format dintr-un mare de╚Öert central la care au rezistat doar conifere primitive, licheni ╚Öi unele tipuri de ferigi care sus╚Ťineau medii extreme. De╚Öi s-a format un continent masiv, la est era o regiune care formeaz─â Oceanul Paleo-Tethys, care ├«n Triasic ar forma Oceanul Tethys.

O zi a durat aproximativ 22’9 ore, iar un an a durat 398 de zile.

Via╚Ťa plantelor ├«n Permian

Printre via╚Ťa plantelor nu exist─â un aspect vizibil, coniferele domnesc, deoarece pot supravie╚Ťui at├ót climelor extreme, c├ót ╚Öi celor reci. Exist─â o sc─âdere a ferigilor, care ├«n Carbonifer erau singurele tipuri de arborescen╚Ť─â.

├Än Permian, p─âdurile mari ╚Öi dense de conifere dispar, r─âm├ón doar grupuri care ├«nconjoar─â ├«ntregul glob, f─âr─â a forma p─âduri dense. Formele copacilor nu au disp─ârut, sunt doar mai pu╚Ťin frecvente.

Pe m─âsur─â ce ajungem la stadiul final al Permianului, speciile arborescente ├«ncep s─â fie mai pu╚Ťin frecvente, reduc├óndu-se la arbu╚Öti cu forme rotunjite pentru a rezista mai bine climelor extreme.

Animale permiene

Printre animalele din Permian există un grup care va sta la baza mamiferelor: pelicozaurii. Pelicozaurii sunt strămoșii mamiferelor, primele sinapizi (o singură fosă temporală).

Apar ╚Öi primii str─âmo╚Öi ai broa╚Ötelor ╚Ťestoase, unele anapside (f─âr─â fosele temporare), dar care m─âsoar─â aproximativ 1,5 metri lungime sau chiar mai mult, celebrul Scutosaurus.

Pelicozaurii sunt numi╚Ťi ╚Öi reptile-mamifere, deoarece aveau deja unele caracteristici care ├«i diferen╚Ťiau de reptile ╚Öi ├«i aduceau mai aproape de mamifere.

Printre ace╚Ötia, de╚Ťinerea unei singure fose temporale ├«n craniu (caracteristic─â mamiferelor), au ├«nceput, de asemenea, s─â dezvolte din╚Ťi specializa╚Ťi, cum ar fi caninii ╚Öi incisivii, ╚Öi se crede c─â ar putea s─â-╚Öi regleze deja temperatura corpului.

Printre pelicozauri exist─â specii erbivore precum Edaphosaurus ╚Öi carnivore precum Dimetrodon sau Secodontosaurus, ambele cu vela caracteristic─â dorsal─â care s-a dovedit a fi o expansiune a coloanei vertebrale ╚Öi care se crede c─â a avut de-a face cu reglarea temperaturii corpului sau cu atrac╚Ťia sexului opus.

Dar au existat și specii care nu aveau acea aripă dorsală izbitoare, cum ar fi Sphenacodon, care avea doar o mică extensie a spinilor dorsali pentru, se crede, sprijinul mușchilor puternici.

├Än timp ce la ├«nceputul lui Permian domnesc pelicozaurii precum Gorgonopsida, la sf├ór╚Öitul Permianului domnesc descenden╚Ťii lor, terpsidele. Aceste reptile-mamifere sunt mai asem─ân─âtoare cu mamiferele actuale, nu pentru c─â au pierdut p├ónza dorsal─â, ci din cauza altor tr─âs─âturi, cum ar fi locomo╚Ťia lor.

Locomo╚Ťia a fost un mare avans, deoarece au trecut de la mi╚Öcarea reptilian─â de a fi nevoit s─â ├«ndoiasc─â o parte a corpului pentru a-╚Öi putea avansa picioarele din spate, la o locomo╚Ťie ├«n care picioarele erau sub corp ╚Öi puteau face pa╚Öi lungi.

├Än plus fa╚Ť─â de locomo╚Ťie, este posibil ca aceste animale s─â fi dezvoltat p─âr primitiv pentru o mai bun─â reglare a corpului datorit─â vremii extreme ╚Öi, de asemenea, s─â dezvolte glande sudoripare pentru a r─âci corpul ├«n perioadele mai calde ale zilei.

Dar nu era format doar din gigan╚Ťi, alte animale mai mici alc─âtuiau ╚Öi grupul de reptile-mamifere din Permianul t├órziu ca Difinodonii.

Aceste animale mici de aproximativ jum─âtate de metru lungime erau erbivore cu un fel de cioc ╚Öi 2 col╚Ťi care constituiau unul dintre pu╚Ťinele grupuri care au supravie╚Ťuit Marii Extinc╚Ťii, oferind o baz─â pentru un nou ├«nceput dup─â sf├ór╚Öitul Permianului.

Sfârșitul Permianului

Permianul s-a încheiat acum 255-250 de milioane de ani.

Exist─â specula╚Ťii cu privire la momentul ├«n care s-a ├«ncheiat, deoarece mai multe grupuri cred c─â a fost o singur─â cauz─â, cum ar fi activitatea vulcanic─â, care a provocat cea mai mare dispari╚Ťie ├«n mas─â de pe P─âm├ónt, ├«n timp ce al╚Ťii cred c─â a fost o serie de evenimente care s-au acumulat. ╚Öi au provocat acea dispari╚Ťie ├«n mas─â, care nu a durat scurt, dar a durat milioane de ani pentru a pune cap─ât vie╚Ťii.

Dup─â marea dispari╚Ťie, P─âm├óntul a fost reconstruit cu c├óteva specii. Dintre acestea, coniferele care rezistaser─â datorit─â semin╚Ťelor lor rezistente, care puteau rezista condi╚Ťiilor nefavorabile pe care arborele adult nu le putea, permi╚Ť├ónd formarea de noi ╚Öi vaste p─âduri de conifere care s─â sus╚Ťin─â noii erbivori.

Odat─â cu Permianul, se termin─â prima er─â a animalelor care cutreiera planeta P─âm├ónt, se termin─â Paleozoicul ╚Öi ├«ncepe o nou─â er─â a gigan╚Ťilor, mezozoica sau cunoscut─â ╚Öi sub numele de ÔÇ×Epoca dinozaurilorÔÇŁ.