Cambrian

Cambrian

Cambrianul este prima etap─â a paleozoicului. A ├«nceput ├«n urm─â cu aproximativ 542 de milioane de ani, cu un eveniment cunoscut sub numele de ÔÇ×Explozia Cambrian─âÔÇŁ.

├Änainte de Cambrian, via╚Ťa era alc─âtuit─â din organisme unicelulare ╚Öi multicelulare simple, printre care algele, protozoarele, bacteriile ╚Öi o multitudine de nume de clase din fiecare dintre ele.

Dar cu aproape 540 de milioane de ani ├«n urm─â, a existat un afloriment ├«n via╚Ťa animal─â.

Totul a devenit foarte complex, au apărut nevertebrate mici, cum ar fi trilobite și echinoderme (deși sunt mai vechi, dar marea lor expansiune a început aici) și, de asemenea, nevertebrate mari, cum ar fi Anomalocaris.

Al─âturi de aceste nevertebrate, au ap─ârut ni╚Öte animale mici care ar fi ├«n centrul aten╚Ťiei pentru urm─âtoarele milioane de ani: cordatele.

Chordatele sunt o serie de animale care au în structura lor un cordon numit notocord care le oferă echilibru și sprijin, deși pentru a fi un chordat trebuie să aibă 4 caracteristici:

  • Notocord.
  • Sistemul nervos dorsal.
  • Faringe perforat.
  • Coada post-anal─â.

Cele 4 caracteristici apar în toate cordatele, inclusiv vertebratele (deși în marea lor majoritate există notocordul și coada post-anală în dezvoltarea embrionară, nu în starea adultă), dar niciuna nu le are dintre necordate sau nevertebrate.

Caracteristicile Pământului în Cambrian


Planeta era alc─âtuit─â dintr-un supercontinent numit Rodinia. Acest supercontinent este o specula╚Ťie, deoarece r─âm─â╚Öi╚Ťele g─âsite indic─â existen╚Ťa sa, dar nu exist─â multe terenuri suficient de curente pentru a descrie forma sa aproximativ─â.

S-a ajuns la concluzia că Rodinia a constituit un teren centrat la sud de Ecuator, deși poseda unele teritorii din emisfera nordică.

Fracturarea sa a ├«nceput ├«n neoproterozoic, dup─â prima mare glacia╚Ťie a planetei ├«n perioada criogenic─â (├«n urm─â cu 850 de milioane de ani), ╚Öi datorit─â deficitului de r─âm─â╚Öi╚Ťe fosile (deoarece fosilele cu p─âr╚Ťi dure provin din Cambrian), nu sunt multe date.

Rodinia a fost, a╚Öadar, un supercontinent fragmentat, dar f─âr─â via╚Ť─â pe uscat, dar pe mare.

Atmosfera nu era ├«nc─â preg─âtit─â pentru a sus╚Ťine via╚Ťa terestr─â, era ├«nc─â s─ârac─â ├«n oxigenul pe care animalele ├«l ├«nv─â╚Ťaser─â s─â-l foloseasc─â ╚Öi nu existau plante care s─â accelereze fotosinteza.

Clima cambrian─â era foarte cald─â, nu exista ghea╚Ť─â pe planet─â. Datorit─â decongel─ârii criogenice, toat─â ghea╚Ťa existent─â pe P─âm├ónt a disp─ârut, iar nivelul apei m─ârii a fost foarte ridicat.

P─âm├óntul a fost ÔÇ×mai rapidÔÇŁ, ├«ntruc├ót o zi nu a durat 24 de ore ca acum, ci aproximativ 20’7 ore, ceea ce a durat un an 424 zile.

Explozie cambrian─â


ÔÇ×Explozia sau radia╚Ťia cambrian─âÔÇŁ s-a produs ├«n marele ocean care alc─âtuia P─âm├óntul datorit─â unui mediu cu o cantitate mare de nutrien╚Ťi care a favorizat cre╚Öterea oric─ârei fiin╚Ťe vii ╚Öi a unui P─âm├ónt care a suferit cea mai mare poluare cunoscut─â din toate timpurile: oxigen.

La ├«nceputurile sale, P─âm├óntul nu avea oxigen ca gazul pe care ├«l respir─â ast─âzi toate animalele, dar era alc─âtuit din compu╚Öi boga╚Ťi ├«n azot ╚Öi sulf (imaginea tipic─â a P─âm├óntului plin de vulcani).

Apari╚Ťia oxigenului a fost relativ timpurie imediat ce au ap─ârut bacteriile, ├«ntruc├ót un grup dintre acestea, Cianobacteriile, au luat compu╚Öi forma╚Ťi din carbon ╚Öi oxigen ╚Öi au eliberat doar oxigen ca de╚Öeuri, adic─â au realizat fotosinteza.

Acest oxigen a fost un gaz foarte electropozitiv, care a permis un lan╚Ť metabolic mai lung ╚Öi, prin urmare, o ob╚Ťinere mai mare de energie.

Microorganismele au trecut de la a fi anaerob la aerob, mai t├órziu au ├«nv─â╚Ťat s─â foloseasc─â resursele care le ├«nconjurau mai bine, deoarece aveau un compus care le oferea mult─â energie ╚Öi se schimbau ╚Öi formau noi structuri complexe care le permiteau s─â formeze animale.

Printre cele mai importante acordate apare Pikaia gracilens, pe care o putem considera primul acordat și, prin urmare, primul pește din istorie, deși este important și peștele Haikouichthys, cu caracteristici similare.

Ace╚Öti pe╚Öti erau agnati, adic─â f─âr─â maxilare, ╚Öi aveau o serie de mu╚Öchi care se desf─â╚Öurau pe tot corpul numi╚Ťi miotomi, care permiteau impulsuri similare cu pe╚Ötii de ast─âzi.

Dintre nevertebrate, merit─â subliniat artropodele, cum ar fi trilobi╚Ťii, dar au existat ╚Öi brahiopode ╚Öi bivalve similare cu cele actuale.

Sfârșitul Cambrianului


Sf├ór╚Öitul Cambrianului, ├«n urm─â cu aproximativ 488 de milioane de ani, se caracterizeaz─â printr-o sc─âdere drastic─â a temperaturilor, d├ónd una dintre cele mai grave epoci glaciare care a avut loc pe planet─â, deoarece a provocat prima ╚Öi una dintre cele mai mari extinc╚Ťii de animale de pe planet─â.

Aceast─â sc─âdere a temperaturilor a provocat ├«nghe╚Ťarea stratului de suprafa╚Ť─â ╚Öi ad├óncimea c├ótorva metri a m─ârii ├«n diferite p─âr╚Ťi ale planetei, ├«n principal la poli.

Sc─âderea temperaturilor a fost teribil─â pentru animalele cu ap─â cald─â, la fel ca mul╚Ťi trilobi╚Ťi ╚Öi Anomalocaris, dar trilobi╚Ťii au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â, de╚Öi extinderea lor pe planet─â nu ar fi niciodat─â ca ├«n Cambrian.

Extinc╚Ťia ├«n mas─â presupune un punct negativ ╚Öi un punct pozitiv ├«n evolu╚Ťia animalelor: negativ este pierderea acestora, dar pozitivul este c─â exist─â ni╚Öe libere, astfel ├«nc├ót cei care au supravie╚Ťuit s─â le poat─â ocupa ╚Öi s─â le diferen╚Ťieze, s─â evolueze ╚Öi s─â ob╚Ťin─â altele noi.

Aceste ni╚Öe goale erau favorabile str─âmo╚Öilor vertebratelor, deoarece primii pe╚Öti adev─âra╚Ťi ar ap─ârea ├«n urm─âtorul milion de ani.

Las─â un comentariu