Era Triasică redescopero în 2021

Perioada triasică marchează începutul erei mezozoice și sfârșitul erei paleozoice. Această perioadă este prima dintre cele trei care alcătuiesc epoca respectivă, începând cu aproximativ 252 de milioane de ani în urmă și terminând cu 200 de milioane de ani în urmă.

Aceast─â perioad─â se caracterizeaz─â prin apari╚Ťia unui grup de reptile diapsidice care ar lua ulterior o mare importan╚Ť─â: dinozaurii.

triasic

Etape

Putem ├«mp─âr╚Ťi triasicul ├«n:

  • Triasic inferior. ├Äncepe acum 252 milioane de ani ╚Öi se termin─â acum 247 milioane de ani. Aceast─â etap─â, se caracterizeaz─â printr-o recuperare a faunei ╚Öi florei terestre.
  • Triasic mediu. ├Äncepe acum 247 milioane de ani ╚Öi se termin─â acum 235 milioane de ani. Apare marea Tethis.
  • Triasic superior. ├Äncepe acum 235 de milioane de ani ╚Öi se ├«ncheie acum 200 de milioane de ani. Se observ─â o separare aproape total─â a supercontinentului Pangea.

Clima

Perioada triasic─â ├«ncepe dup─â marea dispari╚Ťie permian─â (ultima perioad─â paleozoic─â). Aceast─â dispari╚Ťie a distrus mai mult de 99% din via╚Ťa de pe P─âm├ónt, l─âs├ónd planeta aproape f─âr─â animale sau plante. P─âm├óntul a fost cufundat ├«n haos cauzat de erup╚Ťii majore ╚Öi cutremure, distrug├ónd aproape tot ce a fost g─âsit.

La începutul în triasic, pământul era alcătuită dintr-un singur continent: Pangea. Acest supercontinent în formă de C a fost înconjurat de un singur ocean cunoscut sub numele de Tethis, care începe să separe supercontinentul în 2: Laurasia și Gondwana.

Clima a fost foarte cald─â, cu temperaturi ridicate, de╚Öi mai bl├ónde pe m─âsur─â ce ne-am ├«ndep─ârtat de Ecuador, dar nu a existat ghea╚Ť─â la poli (singura ghea╚Ť─â care a existat a fost ├«n lan╚Ťurile muntoase). Pe litoral, clima cald─â a fost mai bl├ónd─â ╚Öi, pe m─âsur─â ce ne-am apropiat de poli, am ├«nt├ólnit clime ╚Öi p─âduri mai umede, ├«n timp ce partea central─â a Pangea a fost caracterizat─â de un climat arid foarte uscat.

Pe m─âsur─â ce ne apropiem de sf├ór╚Öitul perioadei triasice, super-continentul Pangea sufer─â ac╚Ťiunea tectonic─â a pl─âcilor ╚Öi ├«ncepe s─â se separe ├«n dou─â. La sf├ór╚Öitul Triasicului, acesta este deja separat ├«n dou─â continente majore: Laurasia la nord ╚Öi Gondwana la sud. Aceasta este organiza╚Ťia pe care o vor avea continentele ├«n timpul Jurasicului.

Flor─â

În Era Paleozoică (înainte de Triasic), primul lucru care a colonizat continentul a fost plantele. Ferigi mari și mai târziu gimnosperme.

Angiospermele nu au ap─ârut ├«nc─â. C─â, dup─â o mare dispari╚Ťie care a distrus practic tot ce se afl─â pe p─âm├ónt, este u╚Öor de explicat modul ├«n care animalele au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â ╚Öi ulterior s─â radieze ├«n diferi╚Ťi str─âmo╚Öi datorit─â capacit─â╚Ťii lor de a se mi╚Öca ╚Öi, prin urmare, de a fugi de pericol, dar plantele sunt statice ╚Öi au existat studii despre modul ├«n care au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â unor condi╚Ťii extreme.

├Än realitate, planta nu a supravie╚Ťuit, ci o mic─â parte din ea: s─âm├ón╚Ťa.

Exist─â o serie de semin╚Ťe care pot supravie╚Ťui temperaturilor extreme ╚Öi condi╚Ťiilor foarte nefavorabile (cum ar fi inunda╚Ťiile sau incendiile care dureaz─â zile) ╚Öi apoi ├«ncol╚Ťesc, sau chiar unele care au nevoie de o astfel de condi╚Ťie advers─â pentru a elimina concuren╚Ťa pentru a ├«ncol╚Ťi.

Acestea sunt tipul de plante care apar de obicei după un incendiu de pădure și se crede că sunt caracteristicile care au permis Pământului să se repopuleze cu păduri.

Dup─â marea dispari╚Ťie permian─â, multe ni╚Öe au fost l─âsate libere ╚Öi vor fi colonizate din nou, astfel ├«nc├ót plantele au fost primele care le-au umplut din nou.

Nu s-au produs mari schimb─âri ├«n ceea ce prive╚Öte num─ârul speciilor de gimnosperm─â sau ferig─â, dar num─ârul indivizilor a crescut ├«n principal ├«n zonele de coast─â (ferigi ╚Öi palmieri) ╚Öi ├«n zonele interioare (conifere). Singurul loc ├«n care gimnospermele nu aveau o popula╚Ťie mare era ├«n de╚Öertul central.

Boom-ul num─ârului de popula╚Ťii de plante a permis climatului s─â fie umed ╚Öi ├«ncetul cu ├«ncetul ariditatea s-a ├«nmuiat pentru intrarea ├«n Jurasic.

Fauna

Dup─â o extinc╚Ťie ├«n mas─â, exist─â un num─âr mare de ni╚Öe care r─âm├ón goale ╚Öi, prin urmare, toate fiin╚Ťele vii ├«ncearc─â s─â le ocupe pe cele pe care le pot, for╚Ť├ónd pe unele dintre ele s─â se schimbe.

Fauna terestr─â care a supravie╚Ťuit marii dispari╚Ťii permiene a constat at├ót din nevertebrate (de╚Öi dimensiunea lor a fost redus─â la ceea ce ╚Ötim ast─âzi ╚Öi nu au suferit o mare schimbare fa╚Ť─â de vremurile anterioare), c├ót ╚Öi din vertebrate din care reptile ╚Öi ceea ce este cunoscut sub numele de reptile-mamifere (terpside).

La ├«nceputul triasicului, fauna cea mai predominant─â era cea a terpsidelor, cu exemplare celebre apar╚Ťin├ónd grupului de cinodonti precum Thrinaxodon.

Cinodontii erau o serie de terpside de dimensiuni medii care aveau deja structuri de mamifere, cum ar fi prezen╚Ťa unui arc zigomatic (unic la mamifere).

Unii autori sus╚Ťin c─â aceste reptile-mamifere aveau deja p─âr sau glande mamare primitive, dar structurile moi sunt greu de conservat sub form─â fosil─â. Ceea ce s-a p─âstrat sunt o serie de fire de p─âr numite ÔÇ×must─â╚ŤiÔÇŁ, pe care le cunoa╚Ötem ├«n mod obi╚Önuit ca ÔÇ×must─â╚ŤiÔÇŁ, o serie de fire senzoriale care ofer─â animalului o cunoa╚Ötere suplimentar─â a mediului care ├«l ├«nconjoar─â.

Vibrisa este o structură albă keratinizată, lucru care a permis conservarea sa, dar a fost găsit în câteva exemplare (de aceea se presupune că doar unii au avut-o, nu a fost generalizată).

├Än grupul de reptile putem diferen╚Ťia deja dou─â grupuri: Lepidosauromorpha ╚Öi Archosauromorpha.

├Än Lepidosauromorpha apar grupuri, cum ar fi sauropterygios, printre care se num─âr─â reptile marine, cum ar fi Mosasaurus, ╚Öi numi╚Ťi ├«n mod corespunz─âtor Lepidosaurs, care sunt reptile moderne, dintre care au rezistat p├ón─â ├«n prezent ╚Öi unde ╚Öerpi, ╚Öop├órle ╚Öi varanos printre altele.

În timp ce în grupul Archosauromorpha există reptile cu trăsături mult mai preistorice și arhaice, cum ar fi pteranodonii, crocodilii și dinozaurii (și cu ei și păsările, dar prima pasăre preistorică a apărut cu câteva milioane de ani mai târziu).

Prin urmare, în Archosauromorpha una dintre cele mai incredibile schimbări are loc într-o serie de animale care au dominat Pământul timp de aproape 200 de milioane de ani.

Din Triasic este un animal pe care l-am men╚Ťionat deja de mai multe ori pe blog, cunoscut sub numele de Euparkerya ╚Öi pe care ├«l putem numi ÔÇ×str─âmo╚Öul dinozaurilorÔÇŁ ╚Öi a introdus mari schimb─âri ├«n grupul reptilelor arhosauri care ne-au permis s─â profit─âm, pentru a domina P─âm├óntul.

Articole Rela╚Ťionate


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Las─â un comentariu