Era Jurasicului redescopero în 2021

Ce este Perioada Jurasic─â?

Este etapa intermediar─â a erei mezozoice. ├Än continoare vom vedea toate informa╚Ťiile ╚Öi caracteristicile acestei perioade.

jurasic

├Äncepe cu aproximativ 200 de milioane de ani ├«n urm─â, odat─â cu separarea Pangea ├«n 2 continente (Laurasia ╚Öi Gondwana) ╚Öi o extinc╚Ťie ├«n mas─â care se afl─â pe pozi╚Ťia a treia dintre cele mai mari extinc╚Ťii ╚Öi se ├«ncheie acum 145 de milioane de ani, odat─â cu intrarea ├«n Cretacic.

Intrarea ├«n Cretacic s-a datorat unei dispari╚Ťii a speciilor, nu la fel de mare ca cea care a avut loc ├«n trecerea de la Paleozoic la Mesozoic ├«n tranzi╚Ťia Permian-Triasic, sau ca cea care a avut loc ├«n Cretacic, dar un num─âr de specii importante au disp─ârut dintro dat─â, suficient pentru a determina o schimbare de perioad─â.

Etape

  • Jurasicul inferior. ├Äncepe acum 200 de milioane de ani ╚Öi se ├«ncheie acum 176 de milioane de ani. Domina╚Ťie mare a dinozaurilor ├«n mediul terestru, aproape neafectat─â de dispari╚Ťia de la sf├ór╚Öitul Triasicului.
  • Jurasicul mijlociu. ├Äncepe acum 176 milioane de ani ╚Öi se ├«ncheie acum 161 milioane de ani. Nu exist─â multe date surprinz─âtoare din aceast─â etap─â, dar se crede c─â ├«n acest moment continentele din emisfera sudic─â a planetei au ├«nceput s─â se separe.
  • Jurasicul superior. ├Äncepe acum 161 de milioane de ani ╚Öi se ├«ncheie acum 145 de milioane de ani. Momentul de apogeu maxim al sauropodilor uria╚Öi. ├Än plus, ├«ncep s─â apar─â ceratopsii ╚Öi p─âs─ârile preistorice, cum ar fi Archeopteryx.

Clima

Perioada Jurasică este mult mai umedă decât cea din Triasic, deșerturile sunt rare, iar pădurile acoperă practic întreaga planetă. Putem observa două mari continente: Laurasia la nord și Gondwana la sud.

Laurasia ar fi alcătuită din America de Nord actuală și placa Eurasiatică, în timp ce Gondwana ar fi alcătuită din America de Sud, Africa, peninsula indiană și Antarctica. Separarea continentelor s-a datorat mișcării plăcilor tectonice, proces care continuă să le afecteze și astăzi.

Am trecut de la un climat arid la unul ╚Öi mai cald, dar mai umed, datorit─â cre╚Öterii exponen╚Ťiale a p─âdurilor de pe toat─â planeta. Acest climat umed ╚Öi cre╚Öterea p─âdurilor au permis un mediu cald ╚Öi pl─âcut practic tuturor fiin╚Ťelor vii, ceea ce a favorizat animalele s─â dob├óndeasc─â anvergur─â de aripi titanic─â.

Flor─â

├Än ceea ce prive╚Öte flora, trebuie s─â eviden╚Ťiem un fapt foarte important ╚Öi anume c─â a fost g─âsit polen fosilizat din cea mai veche angiosperm─â, dat├ónd din aceast─â perioad─â.

G─âsirea acestui tip de fosil─â este foarte dificil─â ╚Öi o mare bucurie ├«n domeniul paleontologiei, deoarece ne permite s─â ne apropiem de originile formelor actuale de via╚Ť─â.

De╚Öi specimenul unei angiosperme bine diferen╚Ťiate, structura sa vegetativ─â, cum ar fi frunzele ╚Öi tulpina, a fost datat─â ├«n Cretacicul timpuriu. Prin urmare, exist─â o diferen╚Ť─â de aproape 50 de milioane de ani ├«ntre polenul g─âsit ╚Öi o alt─â plant─â diferit─â, astfel ├«nc├ót se confirm─â faptul c─â ├«n Cretacic existau deja angiosperme, dar c─â originea lor este mult mai timpurie.

Cu toate acestea, ├«n Jurasic, p─âdurile de conifere sunt ├«nc─â importante, iar ferigile ╚Öi alte plante f─âr─â semin╚Ťe ├«╚Öi pierd importan╚Ťa.

Faun─â

Perioada Jurasic─â este perioada de glorie a gigan╚Ťilor, cele mai mari animale terestre sunt din aceast─â perioad─â. Este adev─ârat c─â ├«n timpul Cretacicului au existat ╚Öi exemplare mari, dar cele mai mari sunt din Jurasic.

Din aceast─â perioad─â, se remarc─â cre╚Öterea sauropodelor, cele mai mari animale terestre care au fost pe P─âm├ónt. Ace╚Öti mari dinozauri, cum ar fi Brachiosaurus sau Diplodocus, erau caracteriza╚Ťi prin g├óturi lungi ╚Öi propor╚Ťii titanice, iar unii dintre ei aveau cozi lungi pe care le foloseau ca bici.

├Än grupul carnivorelor apar ╚Öi exemplare mari, de╚Öi nimic ├«n compara╚Ťie cu titanii sauropodi, ╚Öi exemplare precum Allosaurus sau Ceratosaurus ies ├«n eviden╚Ť─â.

Cunoscuta fosil─â a Archaeopteryx dateaz─â din aceast─â perioad─â, care poate fi considerat─â prima pas─âre preistoric─â, de╚Öi chiar ╚Öi cu tr─âs─âturi reptiliene precum botul cu din╚Ťi, gheare ╚Öi coad─â lung─â, precum ╚Öi un ╚Öold saurischian, ceea ce indic─â faptul c─â este un str─âmo╚Ö al p─âs─ârilor actuale, dar care apar╚Ťine unui alt grup (p─âs─ârile actuale apar╚Ťin Clado Manirraptora).

Nu numai c─â erau gigan╚Ťi pe uscat, ci ╚Öi gigan╚Ťi pe mare.

În acest moment, practic toată fauna era foarte diversificată, iar în mare existau specii mari, cum ar fi plesiosauri și ihtiosauri. Aceste animale erau reptile din grupul Lepidosauromorpha, despre care am vorbit deja în era Triasică.

├Än prezent nu exist─â nicio reptil─â acvatic─â similar─â, toate au disp─ârut ├«n Cretacic, dar r─âm─â╚Öi╚Ťele lor fosile sunt relativ abundente ╚Öi bine conservate ╚Öi ne ├«nva╚Ť─â c─â formele hidrodinamice ale pe╚Ötilor ╚Öi cetaceelor ÔÇőÔÇőactuale au fost deja utilizate la speciile care existau cu aproape 200 de milioane de ani ├«n urm─â.

Articole Rela╚Ťionate


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Las─â un comentariu