Era Cretacicului redescopero în 2021

Perioada Cretacic─â

Perioada Cretacic─â este ultima perioad─â a erei mezozoice, ├«ncep├ónd cu aproximativ 145 de milioane de ani ├«n urm─â ╚Öi termin├ónd cu marea extinc╚Ťie a Cretacicului, care a pus cap─ât hegemoniei dinozaurilor acum 65 de milioane de ani.

Intrarea ├«n Cretacic s-a datorat unei dispari╚Ťii a speciilor nu la fel de mare ca cea care a avut loc la sf├ór╚Öitul Mesozoicului, dar unii taxoni frapan╚Ťi precum Stegosaurus ╚Öi unele specii de sauropode au disp─ârut, observ├ónd o sc─âdere a num─ârului de familii reprezentative ├«n aceast─â epoc─â.

Cretacic

Etape

Cretacicul inferior

├Äl putem ├«mp─âr╚Ťi ├«n dou─â: Neocomian ╚Öi Aptian-Albian. ├Äncepe acum 145 de milioane de ani ╚Öi se ├«ncheie acum 125 de milioane de ani.

  • Neocomianul se caracterizeaz─â prin destructurarea Laurasiei ╚Öi Gondwana, fiind ├«mp─âr╚Ťit ├«n subcontinentele care vor da o geografie mai asem─ân─âtoare cu cea actual─â.
  • Aptian-Albian se caracterizeaz─â prin cea mai mare radia╚Ťie a dinozaurilor care au avut loc ├«n China actual─â.

Cretacicul superior

De asemenea, ├«l putem ├«mp─âr╚Ťi ├«n dou─â: Cretacicul superior ╚Öi Cretacicul inferior. ├Äncepe acum 125 de milioane de ani ╚Öi se termin─â acum 65 de milioane de ani.

  • Cretacic superior. Angiospermele sunt principalele plante, au deplasat gimnospermele ├«n aproape fiecare ni╚Ö─â.
  • Cretacicul inferior. Sf├ór╚Öitul Cretacicului ╚Öi epoca dinozaurilor.

Clima

Cretacicul avea deja o separare a continentelor mai asem─ân─âtoare cu cea actual─â, de╚Öi cu mici modific─âri, cum ar fi c─â au fost observate doar lan╚Ťurile muntoase care exist─â ast─âzi (Mun╚Ťii St├ónco╚Öi din America de Nord, Anzi ├«n America de Sud, o parte a Himalaya ├«n Asia), subcontinentul Indiei era ├«nc─â aproape de Africa, dar se afla deja ├«n direc╚Ťia Asiei, Europa era alc─âtuit─â dintr-un arhipelag de insule mari, iar Australia ╚Öi Noua Zeeland─â erau ├«nc─â ata╚Öate de Antarctica.

Clima de la ├«nceputul Cretacicului era cald─â, dar cu ierni r─âcoroase, s-a spus chiar c─â ar putea exista zone cu z─âpad─â la nivelul m─ârii (aminti╚Ťi-v─â c─â ├«nainte singurele zone cu z─âpad─â erau v├órfurile montane). ├Än timp ce la sf├ór╚Öitul Cretacicului nu au fost g─âsite date care s─â indice ghea╚Ť─â ├«n nicio zon─â, dar au fost g─âsite ierni reci. Prin urmare, clima a fost similar─â cu cea actual─â, astfel c─â ├«n Ecuador a fost foarte cald ╚Öi pe m─âsur─â ce ne apropiem de poli se r─âce╚Öte, dar a fost chiar mai cald dec├ót ast─âzi.

Flor─â

Am spus deja în Jurasic că cea mai veche angiospermă este datată exact din Cretacicul inferior. În perioada Cretacicului, a început perioada de glorie a angiospermelor, plantele cu flori, oferind o mare varietate de culori.

De╚Öi au ap─ârut ├«n urm─â cu 125 de milioane de ani (mai exact, deoarece s-au g─âsit r─âm─â╚Öi╚Ťe de polen din angiospermele jurasice), abia acum 100 de milioane de ani a fost datat primul copac angiosperm.

Adică, primele angiosperme au fost plante mici, nu foarte mari în dimensiuni, dar mai atrase de insecte (sau transportate de vânt) și au permis dispersarea lor rapidă, înpânzind pamântul de gimnosperme.

Apari╚Ťia angiospermelor a f─âcut ca gimnospermele s─â se mi╚Öte, s─â migreze ├«n zone ├«n care angiospermele nu erau confortabile.

Au migrat c─âtre zone mai reci (v├órfuri muntoase ╚Öi c─âtre poli) ╚Öi c─âtre zone cu condi╚Ťii extreme (salinitate extrem─â, stres de ap─â …).

Mai t├órziu, Europa ar fi foarte favorizat─â ├«ntr-un aspect al migra╚Ťiei gimnospermelor, ╚Öi anume faptul c─â Marea Mediteran─â ar provoca o barier─â natural─â pentru trecerea speciilor de plante, oblig├óndu-le s─â supravie╚Ťuiasc─â  sau s─â dispar─â (nu toate ar putea supravie╚Ťui).

Acest lucru favorizează Peninsula Italică, Balcanică și Iberică, deoarece au specii de plante unice și exclusive din fiecare zonă care nu apar în altele.

Faun─â

Trecerea c─âtre Cretacic a provocat pierderea celor mai mari animale terestre (sauropode), de╚Öi ni╚Öele au fost l─âsate libere pentru apari╚Ťia altor animale mai mici, cum ar fi hadrosauri ╚Öi ceratopsi.

Aceste animale mari, de╚Öi nu sunt la fel de mari ca sauropodii, au reu╚Öit s─â se adapteze foarte repede datorit─â dispari╚Ťiei sauropodelor colosale ╚Öi datorit─â faptului c─â, dup─â cum am spus ├«n Triasic, dup─â o dispari╚Ťie extinderea animalelor existente este favorizat─â.

├Äntre timp, ├«n grupul teropodelor, nu s-au dezvoltat doar specii mari precum Carcharodontosaurus sau Gigantosaurus, ci dinozauri mai mici, precum Iberomesornis ╚Öi al╚Ťii considera╚Ťi adev─ârate p─âs─âri preistorice (nu ca Archaeopteryx, care ├«nc─â este considerat un predecesor).

Marea dispari╚Ťie

De╚Öi am vorbit deja despre marea dispari╚Ťie a Cretacicului ╚Öi despre alte teorii, marea dispari╚Ťie este un subiect despre care s─â vorbim.

Cea mai acceptată teorie este cea a meteoritului, dar înainte de a cădea pe Pământ, lucrurile se întâmplaseră deja.

Speciile caut─â ├«n mod normal o stare culminant─â, ├«n ecologie este starea la care aspir─â s─â r─âm├ón─â constante ╚Öi ├«n echilibru cu natura ╚Öi astfel s─â poat─â sus╚Ťine ╚Öi men╚Ťine ecosistemul ├«n via╚Ť─â.

Aceast─â dispari╚Ťie a ├«nsemnat pierderea a aproape 90% din via╚Ťa pe P─âm├ónt, at├ót a speciilor aeriene (pteranodoni), marine (plesiosauri), c├ót ╚Öi terestre (dinozauri non-aviari), fiind a treia mare dispari╚Ťie, dep─â╚Öit─â de cea a ordovicianului ╚Öi a Permian.

Odat─â cu sosirea meteorului, tocmai a pus cirea╚Öa pe tort. A dat impulsul pentru sf├ór╚Öitul dispari╚Ťiei.

Dar, dup─â cum am indicat, dup─â o dispari╚Ťie r─âm├ón multe ni╚Öe libere, ceea ce favorizeaz─â speciile supravie╚Ťuitoare s─â supravie╚Ťuiasc─â, s─â creasc─â, ╚Öi s─â repopuleze P─âm├óntul. Epoca dinozaurilor s-a ├«ncheiat, a ├«nceput mezozoicul, cenozoicul ╚Öi perioada de glorie a mamiferelor.

Nu se ╚Ötie de ce, dar dinozaurii au ├«nceput s─â coboare ├«nainte de dispari╚Ťia lor total─â, nu se ╚Ötie dac─â din cauza unei epidemii globale, a unui exces de indivizi (suprapopularea) sau pur ╚Öi simplu a venit timpul lor (toate speciile sunt destinate extinc┼úie).

Articole Rela╚Ťionate


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Las─â un comentariu