Paleogen

Paleogen este prima perioad─â a Cenozoicului. ├Äncepe cu aproximativ 65 de milioane de ani ├«n urm─â, odat─â cu dispari╚Ťia Triasicului, ╚Öi se termin─â acum 23 de milioane de ani.

Paleogen 1

Putem ├«mp─âr╚Ťi Paleogen ├«n trei etape:

  • Prima etap─â, ├«ncepe acum 65Ma ╚Öi se termin─â acum 56 Ma.
  • A doua etap─â, ├«ncepe acum 56 Ma ╚Öi se termin─â acum 34 Ma.
  • Ultima etap─â, ├«ncepe acum 34Ma ╚Öi se termin─â acum 23Ma.

Paleogenul este etapa de dup─â dispari╚Ťia dinozaurilor theropode non-aviane, a ornitischiilor, a pterozaurilor ╚Öi a reptilelor marine, precum ╚Öi a trilobi╚Ťilor mari ╚Öi a nautiloidelor.

Este posibil ca animalele marine s─â fi fost eradicate de meteorit, dar nu toate. ├Än realitate, a avut loc o sc─âdere a nivelului global al apei ╚Öi o cre╚Ötere a temperaturii de suprafa╚Ť─â a oceanelor (de la 5 la 8┬║C), elimin├ónd nu numai trilobi╚Ťii ╚Öi Nautilus, ci ╚Öi mai multe grupuri de nevertebrate, cum ar fi bure╚Ťii stromatoporoizi (mari constructori de recifuri ├«n Paleozoic, care au disp─ârut ├«n Mesozoic).

Este, de asemenea, perioada în care mamiferele timpurii încep să se diversifice și să se răspândească în întreaga lume, care nu mai este formată din Pangea, ci din două continente: Laurasia și Gondwana.

Paleogen

Paleogen este perioada de tranzi╚Ťie de la Mesozoic la Cenozoic, cu o extinc╚Ťie ├«n mas─â care a schimbat cursul istoriei, astfel ├«nc├ót planeta ╚Öi animalele au trebuit s─â se adapteze la noile condi╚Ťii.

La ├«nceput a existat o r─âcire ╚Öi o refrigerare dup─â extinc╚Ťia din Triasic din cauza c─âderii asteroidului, dar ├«ntr-un timp relativ scurt temperatura a crescut. Acest lucru a f─âcut ca temperatura global─â s─â fie apropiat─â de cea subtropical─â ├«n multe puncte ale globului ╚Öi cald─â-cald─â ├«n zonele din apropierea polilor, astfel ├«nc├ót varia╚Ťiile ├«ntre latitudini au fost aproape nule, ceva similar cu ceea ce s-a ├«nt├ómplat cu oceanele.

Din aceast─â perioad─â se pot eviden╚Ťia mari p─âduri de cicade, palmieri ╚Öi ginkgo, pe care le putem observa datorit─â ├«nregistr─ârilor de carbon, ╚Öi care au crescut nu numai ├«n zonele ecuatoriale ale planetei, ci ╚Öi ├«n apropierea polilor, datorit─â climatului cald-temperat care exista.

Odat─â cu dispari╚Ťia dinozaurilor ╚Öi a reptilelor mari, P─âm├óntul era preg─âtit pentru ca un nou grup de animale s─â preia fr├óiele. Mamiferele, la ├«nceput mici ca ni╚Öte ╚Öoareci (dar nu ╚Öoareci) care fugeau de dinozauri, ar putea acum s─â populeze ├«ntreaga planet─â.

Primele mamifere nu seam─ân─â cu majoritatea mamiferelor de ast─âzi, cunoscute sub numele de mamifere placentare, ci erau monotreme, precum ornitorincii. Adic─â, primele mamifere au depus ou─â, erau ovipare.

Condi╚Ťia de a p─âstra puii ├«n p├óntece ╚Öi apoi de a da na╚Ötere (condi╚Ťia de vivipare) pe care o prezint─â majoritatea a╚Öa-numitelor mamifere placentare va ap─ârea mii de ani mai t├órziu, de╚Öi chiar ├«n Paleogen au ├«nceput s─â apar─â primele marsupiale ╚Öi, de asemenea, primele mamifere placentare, cum ar fi roz─âtoarele, primatele ╚Öi str─âmo╚Öii ecvideelor.

├Än Paleogen exist─â ╚Öi c├ó╚Ťiva descenden╚Ťi ai dinozaurilor, p─âs─ârile sau teropodele aviare care au supravie╚Ťuit cataclismului ╚Öi care au avut ╚Öansa de a domina P─âm├óntul la ├«nceputul Paleogenului, cum ar fi Andalgalornis, de╚Öi nu au fost at├ót de norocoase.

Paleogen1

Eogen

Eogenul este catalogat ca fiind „cea mai cald─â perioad─â de pe P─âm├ónt de acum 500 de milioane de ani”, adic─â temperatura global─â era ├«n cre╚Ötere ╚Öi nu mai existaser─â astfel de valori de la explozia cambrian─â ╚Öi diversificarea metazoarelor.

Zonele împădurite cu climă tropical-subtropicală au crescut, ajungând la polii care anterior aveau o climă caldă-temperată. Existau doar câteva extinderi oarecum aride a ceea ce am putea numi savană (deși nu seamănă cu cele actuale) în unele zone interioare atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică.

Pe l├óng─â aceste temperaturi aproape constante de pe glob, se spune c─â temperatura de la suprafa╚Ťa oceanelor a crescut cu peste 20┬║C, o valoare foarte ridicat─â pentru astfel de corpuri de ap─â.

Unul dintre faptele importante ale Eogenului, în ceea ce privește tectonica plăcilor, este separarea Australiei de Antarctica. Acest lucru este important, deoarece explică de ce există marsupiale aproape exclusiv în Australia, iar placentele nu au ajuns decât după ce a fost colonizată de oameni în secolul al XIX-lea.

Între America-Antarctica-Australia exista o punte care permitea trecerea animalelor între aceste 3 continente, astfel încât monotremele și marsupialele puteau trece din America în Australia și viceversa, dar când au apărut placentarele, acestea au călătorit în America, dar nu și în Australia, deoarece legătura fusese ruptă, ceea ce le-a permis să nu fie exterminate de placentare.

Oligocen

La sf├ór╚Öitul Eogenului ╚Öi ├«n timpul Oligogenului, leg─âtura dintre Antarctica ╚Öi America a fost rupt─â, iar multe lan╚Ťuri muntoase au luat na╚Ötere ├«n ├«ntreaga lume. Mi╚Öc─ârile pl─âcilor tectonice au favorizat a╚Öezarea continentelor a╚Öa cum le cunoa╚Ötem ast─âzi, dar, ├«n acela╚Öi timp, P─âm├óntul a ├«nceput s─â se r─âceasc─â ╚Öi a avut loc o nou─â glacia╚Ťiune.

Aceast─â r─âcire a f─âcut ca Antarctica s─â ├«nceap─â s─â ├«nghe╚Ťe, iar z─âpada a ├«nceput s─â cad─â nu numai la latitudini polare, ci ╚Öi din ce ├«n ce mai aproape de ecuator, dar la ├«nceput z─âpada a c─âzut numai ├«n zonele de mare altitudine, cum ar fi v├órfurile mun╚Ťilor.

Aceast─â r─âcire va fi mai pronun╚Ťat─â ├«n emisfera nordic─â, unde va ├«ncepe s─â ├«nghe╚Ťe ├«n mileniile urm─âtoare (la sf├ór╚Öitul Neogenului), for╚Ť├ónd o mare parte a mediului s─â devin─â o tundr─â mare sau p─âduri dese de conifere care s─â reziste iernii reci care urmau s─â vin─â (dar acest lucru nu se va ├«nt├ómpla dec├ót ├«n Cuaternar, aproape 30 de milioane de ani mai t├órziu).

Paleogen și originea cetaceelor

Se ╚Ötie c─â cetaceele, cum ar fi balenele ╚Öi delfinii, au o origine terestr─â. Originea lor dateaz─â de la ├«nceputul Paleogenului, cu specimene complet terestre care s-au adaptat treptat la via╚Ťa marin─â.

S-au f─âcut multe cercet─âri pe aceast─â tem─â, cunoa╚Ötem fiecare etap─â a evolu╚Ťiei de la mediul terestru la cel acvatic, cum ar fi transformarea picioarelor posterioare ├«ntr-o coad─â puternic─â ╚Öi transformarea picioarelor din fa╚Ť─â ├«n ├«not─âtoare puternice, precum ╚Öi schimbarea pozi╚Ťiei n─ârilor din fa╚Ť─â ├«n dorsal─â, dar nu se ╚Ötie ce a determinat aceste animale s─â se mute ├«n mediul acvatic.

Dup─â cum se poate vedea ├«n imaginea de mai sus, cetaceele de ast─âzi au un str─âmo╚Ö comun cu un alt animal care tr─âie╚Öte ├«ntr-un mediu acvatic, hipopotamul. Gra╚Ťie unei arhive fosile din ce ├«n ce mai bogate, a fost posibil s─â se constate c─â str─âmo╚Öul cetaceelor a fost un artiodactil terestru (animal cu un num─âr par de copite) care s-a adaptat la mediul acvatic, probabil pentru c─â a g─âsit o ni╚Ö─â goal─â de care putea profita.

Diferen╚Ťa dintre specializarea la hipopotam sau la cetacee ar putea fi locul unde a ├«nceput adaptarea la ap─â, dac─â ├«n largul m─ârii (cetacee) sau ├«ntr-un r├óu (hipopotam), dar, a╚Öa cum am men╚Ťionat mai sus, nu este foarte clar cum a avut loc tranzi╚Ťia.

Articole Rela╚Ťionate


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Las─â un comentariu