Cenozoicul

Cenozoicul

Cenozoicul ├«ncepe acum 65 de milioane de ani odat─â cu dispari╚Ťia Cretacicului (sf├ór╚Öitul Mesozoicului) ╚Öi dureaz─â p├ón─â ├«n prezent. Era Cenozoic─â este era geologic─â ├«n care tr─âim.

Cenozoicul este cunoscut─â sub numele de ÔÇ×Epoca mamiferelorÔÇŁ datorit─â marii expansiuni pe care au avut-o ├«n acest moment.

De╚Öi mul╚Ťi spun c─â aceast─â afirma╚Ťie este ambigu─â, deoarece, de╚Öi mamiferele au crescut ├«n num─âr de specii, ele existau deja cu mult ├«nainte de intrarea ├«n Cenozoic, de aceea unii autori nu vorbesc despre o ÔÇ×Era a mamiferelorÔÇŁ, deoarece ar fi comparat-o cu ÔÇ× Era din dinozauri ÔÇŁ, care a ap─ârut ╚Öi a disp─ârut ├«n acea epoc─â (mezozoic).

Etape ale cenozoicului

Cenozoic ├«l putem ├«mp─âr╚Ťi ├«n trei etape:

Paleogen. Este prima etap─â a cenozoicului ╚Öi, la r├óndul s─âu, o putem ├«mp─âr╚Ťi ├«n paleocen (├«ncep├ónd cu 65 de milioane de ani ├«n urm─â), eocen (├«ncep├ónd cu 56Ma) ╚Öi oligocen (├«ncep├ónd cu 34Ma).
Neogen. A doua etap─â a cenozoicului ╚Öi o putem ├«mp─âr╚Ťi ├«n Miocen (├«ncep├ónd cu 23Ma) ╚Öi Pliocen (├«ncep├ónd cu 5Ma).
Cuaternar. Ultima etap─â a Cenozoicului ╚Öi ├«n care ne afl─âm ├«n prezent ╚Öi subdivizat─â ├«n Pleistocen (2’5Ma) ╚Öi Holocen (├«ncep├ónd cu 11.000 de ani ├«n urm─â ╚Öi dur├ónd p├ón─â ast─âzi).

Clima cenozoicului

├Äncepem o er─â cu dispari╚Ťie ├«n mas─â, l─âs├ónd ├«n jur de 5% din specii ├«n via╚Ť─â ╚Öi cu capacitatea de a repopula P─âm├óntul.

Dup─â dispari╚Ťia Cretacicului, planeta noastr─â a fost v─âzut─â ├«ntr-o a╚Öa-numit─â ÔÇ×iarn─â nuclear─âÔÇŁ: temperaturi reci aproape extreme ╚Öi practic nu exista lumina soarelui.

Faptul c─â P─âm├óntul a fost scufundat ├«n ├«ntuneric total a provocat sc─âderea temperaturilor ╚Öi odat─â cu el au pierit multe organisme (nu numai impactul speciei eradicate de meteorit, ci ╚Öi consecin╚Ťele ulterioare au provocat ╚Öi dispari╚Ťii).

Această scădere a temperaturilor a fost modificată ulterior de un stadiu cald și uscat în paleogenul timpuriu, mult mai cald decât cel actual.

Temperatura maximă care a fost atinsă în timpul Cenozoicului a fost acum 55,8 Ma (trecere de la Paleocen la Eocen), care a constat într-o lungă secetă care a scufundat continentele în diferite deșerturi, dar pădurile tropicale au apărut încă în Paleogen.

Mai t├órziu ├«n Neogen clima s-a r─âcit. O mare parte din emisfera nordic─â a trecut de la p─âduri mari la arbu╚Öti sau vegeta╚Ťie rezistent─â la frig, ├«n timp ce emisfera sudic─â p─ârea o savan─â constant─â, de╚Öi cu ierni destul de reci.

Neogenul a provocat o evolu╚Ťie for╚Ťat─â spre supravie╚Ťuire ├«n vremea extrem─â de iarn─â, care a dat na╚Ötere la animale mari p─âroase, precum rinocerul de l├ón─â sau mamutul.

├Än timpul neogenului, marile lan╚Ťuri montane pe care le cunoa╚Ötem ast─âzi au ap─ârut ╚Öi din cauza coliziunilor de pl─âci: Spania s-a al─âturat Fran╚Ťei, provenind din Pirinei, Italia s-a al─âturat restului continentului european, originea Alpilor, iar India ╚Öi-a continuat migra╚Ťia c─âtre Asia.

Cuaternarul este ultima etap─â a Cenozoicului ╚Öi ├«n care ne afl─âm ├«n prezent. Se caracterizeaz─â printr-o serie de ghea╚Ť─â constant─â (polii nord ╚Öi sud) ╚Öi glacia╚Ťii.

Apari╚Ťia-dispari╚Ťia ghe╚Ťii pe P─âm├ónt la sf├ór╚Öitul neogenului ╚Öi ├«nceputul cuaternarului a permis o punte de leg─âtur─â ├«ntre America de Nord ╚Öi America de Sud, ╚Öi aceasta prin Antarctica cu Australia.

De╚Öi clima este cald─â ├«n prezent pe planet─â, avem ├«n continuare ghea╚Ť─â permanent─â din Neogen (Antarctica ╚Öi Polul Nord), a╚Öa c─â r─âm├ónem ├«n Cuaternar.

Via╚Ťa ├«n Cenozoic

Via╚Ťa ├«n Cenozoic se caracterizeaz─â prin expansiunea pe scar─â larg─â a mamiferelor pe toate continentele. Mamiferele pot fi ├«mp─âr╚Ťite ├«n trei tipuri: monotreme, marsupiale ╚Öi placentale.

Monotremele sunt o serie de mamifere primitive care prezint─â multe caracteristici ale mamiferelor adev─ârate, cum ar fi corpurile p─âroase, secre╚Ťia de lapte ╚Öi endotermia.

Diferen╚Ťa este c─â depun ou─â, fiind ovipare sau ovovivipare.

Mai asemănătoare cu mamiferele adevărate, dar dezvoltarea embrionară nu este finalizată în uterul matern, ci într-o pungă (pungă).

Sunt cunoscu╚Ťi drept adev─ârate mamifere ╚Öi au glande speciale pentru secre╚Ťia laptelui (s├ónilor), iar dezvoltarea embrionar─â are loc ├«n ├«ntregime ├«n uterul mamei.

Originea marsupialelor este diferită de cea a monotremelor (una nu provine din cealaltă) și au apărut în Africa. De acolo, au migrat și s-au răspândit pe toate continentele.

Trecerea din Africa în Europa sau Asia este simplă: au intrat în Europa prin strâmtoarea Gibraltar (Spania și Marocul erau conectate, Marea Mediterană era alcătuită dintr-o serie de lagune saline) și Asia prin Orientul Mijlociu.

Din Europa au putut trece ├«n America de Nord datorit─â ghe╚Ťarilor despre care am vorbit mai devreme, de╚Öi sosirea ├«n Australia a fost mai complicat─â.

├Än actualul Golf al Mexicului a existat un ghe╚Ťar care a ap─ârut iarna ╚Öi a disp─ârut vara, ac╚Ťion├ónd ca o punte temporar─â pentru trecerea speciilor.

Acest lucru a f─âcut ca trecerea speciilor s─â fie trunchiat─â, nu continu─â ca trecerea Africa-Europa.

Placentalii au apărut pe placa eurasiatică și, la fel de ușor ca marsupialii au putut migra pe planetă, la fel au făcut și placentalii.

Apari╚Ťia placentalelor a provocat dispari╚Ťia aproape tuturor marsupialelor de pe planet─â, cu excep╚Ťia a dou─â puncte:

America de Sud. Golful Mexicului a fost o punte temporar─â, astfel ├«nc├ót trecerea placentar─â nu a fost continu─â, ceea ce a permis unor marsupiali s─â reziste ╚Öi s─â supravie╚Ťuiasc─â, de╚Öi popula╚Ťiile lor au fost puternic reduse.
Placentalii mari ╚Öi mijlocii (vulpi, iepuri ╚Öi rumeg─âtoare) nu au ajuns ├«n Australia p├ón─â c├ónd b─ârba╚Ťii au ajuns ├«n 1770 de Robert Cook. Mamiferele placentare nu au ajuns ├«n Australia deoarece puntea de leg─âtur─â cu America a fost rupt─â, adic─â cele 3 continente America de Sud-Antarctica-Australia nu mai erau conectate, ceea ce a ├«mpiedicat trecerea placentalelor ├«n Australia ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea a marsupialelor.
Pe m─âsur─â ce ne apropiem de prezent, vedem cum unele specii de primate dob├óndesc mai multe cuno╚Ötin╚Ťe despre existen╚Ťa ╚Öi capacitatea lor de animale.

Dup─â apari╚Ťia omului, P─âm├óntul s-a schimbat ├«ntr-un mod accelerat.

Omul a ac╚Ťionat ca un stimulent al schimb─ârilor climatice, deoarece schimb─ârile climatice au fost ├«ntotdeauna prezente, dar nu ├«ntr-un mod at├ót de accelerat.

├Än prezent, unii oameni de ╚Ötiin╚Ť─â indic─â faptul c─â ne afl─âm ├«n antropocen, o etap─â a cenozoicului care a ├«nceput cu Revolu╚Ťia industrial─â la sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea care a provocat aceast─â schimbare climatic─â accelerat─â.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Las─â un comentariu